in the PONS Dictionary
subligāculum <ī> nt, subligar (nachkl.) <āris> nt (subligo)
- subligaculum
-
| Case | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominative | subligāculum | subligācula |
| Genitive | subligāculī | subligāculōrum |
| Dative | subligāculō | subligāculīs |
| Accusative | subligāculum | subligācula |
| Ablative | subligāculō | subligāculīs |