in the PONS Dictionary
ạb|irren VB intr +sein form
1. abirren (abkommen):
| ich | irre | ab | |
|---|---|---|---|
| du | irrst | ab | |
| er/sie/es | irrt | ab | |
| wir | irren | ab | |
| ihr | irrt | ab | |
| sie | irren | ab |
| ich | irrte | ab | |
|---|---|---|---|
| du | irrtest | ab | |
| er/sie/es | irrte | ab | |
| wir | irrten | ab | |
| ihr | irrtet | ab | |
| sie | irrten | ab |
| ich | bin | abgeirrt | |
|---|---|---|---|
| du | bist | abgeirrt | |
| er/sie/es | ist | abgeirrt | |
| wir | sind | abgeirrt | |
| ihr | seid | abgeirrt | |
| sie | sind | abgeirrt |
| ich | war | abgeirrt | |
|---|---|---|---|
| du | warst | abgeirrt | |
| er/sie/es | war | abgeirrt | |
| wir | waren | abgeirrt | |
| ihr | wart | abgeirrt | |
| sie | waren | abgeirrt |